Simptome de alarmă pentru alergii alimentare la sugarul diversificat
Manifestările alergice
Alergiile alimentare se împart în alergii mediate de anticorpii IgE, carcaterizate în principal de reacții acute și mediate non-IgE cu un debut tardiv al simptomelor, numite și alergii gastrointestinale, ca urmare a expunerii la proteinele alergene din alimente.
Spectrul reacțiilor alergice care pot să apară consecutiv ingestiei alergenului alimentar la sugarii susceptibili pot varia de la manifestări cutanate ușoare la disconfort abdominal moderat și pot ajunge chiar la reacții severe, posibil fatale (anafilaxia).
Simptome acute
Manifestările alergice acute sunt mediate imun de anticorpii IgE și apar după primele 2 minute de la contactul cu antigenul alimentar, până la 2 ore. Sugarul poate prezenta unul sau mai multe simptome în cursul unei reacții alergice imediate. (1, 2)
Reacții cutanate: edemul buzelor și al limbii, umflarea pleoapelor, prurit generalizat, eritem (înroșirea pielii), leziuni urticariene localizate sau generalizate, erupții eczematoase la puțin timp de la ingestia alimentului.
Manifestări digestive: vărsăturile repetitive și diareea moderată sau severă constituie reacțiile acute instalate la nivelul tractului gastrointestinal.
Simptome respiratorii: strănut,rinoree, tuse seacă, chinuitoare, wheezing (respirație șuierătoare), dispnee (dificultăți de respirație), edem laringeal, tulburări de înghițire.
Simptome cardiovasculare care pot fi obiectivate prin prezența următoarelor manifestări: paloarea pielii, înroșirea buzelor, a mucoasei bucale, a degetelor, puls accelerat sau slăbit.
Manifestări la nivelul sistemului nervos: iritabilitate, apatie sau pierderea conștienței.
Manifestările anafilaxiei
Anafilaxia constituie o manifestare severă, amenințătoare pentru viața sugarului, care necesită îngrijire medicală imediată.
Simptomele care pot precede instalarea șocului anafilactic sunt constituite de: dispnee, weezing, edemul feței, al buzelor și al limbii, apatie, paloarea tegumentelor, tulburări de conștiență care pot evolua până la pierderea acesteia.
În cazul în care observați aceste simptome, iar starea sugarului nu prezintă semne de îmbunătățire, nu ezitați să vă adresați serviciului medical de urgențe. (1)
Simptome întârziate
O serie de reacții pot să apară la câteva ore de la expunerea la alergenul alimentar, până la câteva zile și sunt reprezentate de: grețuri, vărsături, diaree, reflux gastroesofagian, iritabilitate și anorexie însoțite de pierderea în greutate, prezența sângelui în scaun, reacțiile cutanate (cu excepția edemului localizat perioral) și respiratorii menționate anterior. (2)În cazul în care una sau mai multe dintre manifestările enumerate mai sus sunt prezente la sugar se recomandă întreruperea administrării alimentului suspectat de apariția simptomelor, în cazul în care acesta a putut fi identificat și consultarea specialistului alergolog/imunolog în vederea stabilirii conduitei terapeutice individualizate și adecvate micuțului.
Alergiile clasice mediate de anticorpii IgE se manifestă de regulă încă de la primul contact cu alergenul la care micuțul este sensibilizat. Aceasta nu este însă o regulă de aceea micuțul trebuie supravegheat cu atenție în continuare, iar introducerea unui nou aliment în planul de diversificare trebuie să se facă la un interval de 3 - 5 zile, în care copilul este expus în mod repetat la aliment (în cazul în care nu apar reacții alergice imediate), pentru a identifica din timp posibilele manifestări alergice întârziate.
De asemenea, noile alimente vor fi introduse individual, iar includerea lor în dietă este indicat să fie consemnată într-un jurnal alimentar.
Intoleranță sau alergie alimentară?
Diferențele dintre intoleranțele la alimente și alergiile alimentare sunt reprezentate de sediul reacțiilor adverse și mecanismul acestora de declanșare. (1)Intoleranțele alimentare se manifestă predominant la nivelul tractului gastrointestinal și sunt prezente sub formă de balonare, flatulență, diaree. În schimb, reacțiile alergice se pot extinde și la alte sisteme și organe (piele, sistem respirator, cardiovascular, nervos), iar în funcție de severitate pot necesita atenție medicală imediată.
În timp ce manifestările alergice sunt mediate de sistemul imun, intoleranțele la alimente nu prezintă mecanism imun și sunt cauzate cel mai frecvent de o serie de tulburări primare sau secundare ale digestiei sau afecțiuni gastrointestinale acute sau cronice nediagnosticate (deficit enzimatic primar, gastroenterită virală, sindromul intestinului iritabil, ș.a.).
Când nu este o alergie alimentară?
Contactul cu alimentele noi pot genera o serie de reacții adverse care nu reprezintă însă un răspuns alergic (mediat imunologic) al organismului.Frecvent incriminate sunt următoarele reacții adverse non-alergice sau non-imune:
- Intoxicații alimentare cauzate de supraîncărcare cu microorganisme (Campillobacter, Salmonella, Shigella, E. coli, ș.a.) și/sau toxine bacteriene (enterotoxinele stafilococice, ș.a.).
- Reacții anafilactoide sau pseudoalergice determinate de activarea non-imună a celulelor mastocite de către anticorpii IgE ca urmare a ingestiei căpșunilor, a ciocolatei, a albușului de ou, a cărnii de porc, a scorțișoarei, ananasului, fructului de papaya, a unor legume, roșii, fructe de mare, unele ierburi aromatice și aditivi alimentari precum salicilații, benzoații și tartrazina. Tratamentul constă în excluderea din dietă a alimentului responsabil de apariția reacțiilor adverse.
- Reacții adverse la substanțele farmacologice care se găsesc în mod natural în alimente:
- histamina din brânză, ton, somon, fructe de mare crude*, roșii, spanac, carne, ficat de porc, alimente conservate*, vin alb**;
- tiramina din ciocolată, hering, pește în conservă*, drojdie de bere, brânza* Roquefort, cheddar, brie, vin roșu**.
** aceste alimente/băuturi nu sunt recomandate a fi incluse în dieta sugarilor și a copiilor.
- Reacții farmacologice ca urmare a expunerii la aditivi alimentari precum sulfiții, tartrazina, monoglutamatul de sodiu; acestea se pot manifesta prin dificultăți de respirație, disconfort abdominal la scurt timp de la ingestie.
- Reacții metabolice, cum este de exemplu intoleranța la lactoză; simptomele includ de regulă balonarea, flatulența (eliminarea de gaze), diareea și/sau simptomele afecțiunii principale asociate cu deficitul secundar de lactază (de exemplu, gastroenterita virală). Atenție! Intoleranța sau sensibilitatea la gluten sunt termeni comuni folosiți pentru a descrie boala celiacă, care este o afecțiune mediată imunologic.
- Intoleranțele alimentare psihologice cum este de exemplu cazul neofobiei alimentare la sugarii care au experimentat reacții adverse anterioare la ingestia alimentului respectiv; anxietatea și somatizarea aversiunii pot conduce la declanșarea simptomelor pseudoalergice în absența antigenului alimentar.
- Reacții fiziologice, cum este de exmplu fermentarea amidonului și a fibrelor alimentare din alimente sub acțiunea florei colonice, favorizând astfel sinteza histaminei și reacțiile adverse asociate.
- Afecțiuni ale tractului gastrointestinal care pot fi asociate cu reacții adverse la alimente: refluxul gastroesofagian, sindromul de intestin iritabil la sugari și bolile inflamatorii intestinale. (3)
(2) ICON: Food allergy, link: http://www.jacionline.org/article/S0091-6749%2812%2900254-0/fulltext#sec1.3
(3) Gastrointestinal Food Allergy: New Insights Into Pathophysiology and Clinical Perspectives, link: http://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(04)01405-2/pdf
- Recomandările OMS privind diversificarea la copilul alăptat
- Recomandările ESPGHAN privind diversificarea
- BLW - Baby Led Weaning (autodiversificarea)
- Principii nutritive esențiale în perioada diversificării (6-12 luni)
- Doza necesară de fier la bebeluș
- Principiile diversificării
- Când începi diversificarea?
- Diversificarea între 4 și 5 luni
- Diversificarea între 5 și 8 luni
- Diversificarea între 8 și 12 luni
- Recomandările OMS privind diversificarea copilului alimentat cu formulă
- Comportamentul alimentar la sugar în funcție de perioada de dezvoltare psiho-motorie
- Preocupări comune legate de alimentație
- Care este momentul optim pentru introducerea diversificării, între 4-6 luni sau la 6 luni?
- „Finger foods”
- Torsiunea de testicul la copil, sau urgența de mers la Urgențe!
- Copilul nu mai respiră - ce faci?
- Cum stimulăm intelectual copiii mici
- Ce jucării să cumperi pentru bebeluș
- Ce faci dacă copilul s-a tăiat sau înțepat și curge sânge
- Ce faci dacă: copilul s-a lovit la cap (ghid, recomandări)
- Ce faci dacă: copilul tremură și are mișcări necontrolate ale corpului
- Cum să te joci cu bebelușul
- Suplimente nutritive recomandate copiilor
- Ce faci dacă: copilul s-a înecat cu mâncare sau ceva de pe jos (corp solid) (ghid și recomandări)
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]